Șoarecele și bursucii - Noël Antonia

Poveștile, știm asta de acum, ne ajută să ne vindecăm, copii și adulți deopotrivă. Ele ne permit să deznodăm contradicțiile, să reparăm situațiile trăite sau să ne vindecăm rănile din trecutul sau prezentul nostru. Prin intermediul acestor istorioare, cititorul va face trecerea de la personajele implicate la propria persoană, găsind astfel rezolvarea la unele situații dificile din viața de zi cu zi.

Povestea Șoarecele și bursucii ne aduce pe tărâmul delicat și sensibil al adopției (dublat în multe situații de povara abandonului). În cazul nostru, chiar dacă șoricelul nu a fost victima unui abandon, el trăiește ruperea de propria lui familie ca atare. Nu înțelege de unde vine, nu se recunoaște în cerințele și așteptările părinților adoptivi, iar acest lucru îl transmite prin diversele comportamente pe care bursucii nu le înțeleg. Curiozitatea șoricelului nu e nesănătoasă, ci dimportivă, ea este un mijloc extrem de abil pe care acesta îl creează la nivel subconștient pentru a-și determina părinții să găsească o soluție la întrebările lui. Șoricelul ajunge chiar să-și pună oarecum viața în pericol, prin comportamente extreme, pentru a restabili un dialog cu părinții lui și a regăsi iubirea pe care o aștepta.

În aceasta povestioară rolul părinților este fundamental, ei trec prin diferite probe înainte de a ajunge să descopere că singura variantă pentru a restabili un dialog cu copilul lor este să-i vorbeasca deschis, sincer, poziționându-se conștient în rolurile lor.

Într-un demers terapeutic cu copiii, această poveste poate fi acompaniată de tehnica desenului (copilul să deseneze un paragraf care l-a marcat) sau a terapiei prin vizualizare externă (simbolizarea personajelor prin obiecte și interpretarea relațională a situațiilor).

„Povestea este concepută pentru a fi citită de către copil, sub supravegherea sau împreună cu adultul. Acest lucru asigură o receptare optimă a mesajului de către copil. Vă sugerez să citiți întreaga povestire, înainte de a începe o discuție pe marginea ei. La finalul poveștii, așteptați întrebările pe care copilul le poate avea, înainte de a le pune pe ale dumneavoastră.

Fără a fi specialist în pedagogia comunicării, părintele sau adultul care acompaniază copilul în lectura acestei cărți va gasi o cale simplă și eficace de a ajunge la trăirile profunde ale copilului. El va reuși, astfel, să întrețină vie relația care-i leagă, alimentând-o cu o comunicare pozitivă.“ (Antonia Noël, Consultant în Comunicare Relațională, Formator ESPERE®)

Antonia Noël este consultant în comunicare, formator specializat în educarea adulților și a copiilor prin Metoda ESPERE®. Ea susține conferințe și seminarii pe tema comunicării și a relațiilor interumane, prin care îi ajută pe oameni să comunice mai bine. O parte din activitatea sa

este concentrată într-o serie de emisiuni televizate, în care autoarea oferă o abordare practică a psihologiei relațiilor interumane (relațiile de cuplu, relația părinte-copil, relațiile profesionale).

Promotoare a unei educații bazate pe comunicarea relațională în mediul familiar și școlar, Antonia consiliază părinții și cadrele didactice în procesul de educație continuă a copiilor.

Prin seria Comunicare psiho-socială acasă și la școală autoarea își propune o abordare a universului emoțional cu care ne confruntăm fiecare dintre noi. Poveștile, cu scop terapeutic și relațional, pot fi tot atâtea lecții de viață, de la vârsta școlară până când devenim oameni Mari.

„Povestea este concepută pentru a fi citită de către copil, sub supravegherea sau împreună cu adultul. Acest lucru asigură o receptare optimă a mesajului de către copil. Vă sugerez să citiți întreaga povestire, înainte de a începe o discuție pe marginea ei. La finalul poveștii, așteptați întrebările pe care copilul le poate avea, înainte de a le pune pe ale dumneavoastră. La întrebările adresate e bine sa reformulați, astfel încât cel mic să-și poată găsi singur răspunsul.

Fără a fi specialist în pedagogia comunicării, părintele sau adultul care acompaniază copilul în lectura acestei cărți va gasi o cale simplă și eficace de a ajunge la trăirile profunde ale copilului. El va reuși, astfel, să întrețină vie relația care-i leagă, alimentând-o cu o comunicare pozitivă.“ (Antonia Noël, Consultant în Comunicare Relațională, Formator ESPERE®)

Responsabilizarea – Regula de igienă relațională a Metodei ESPERE®

Responsabilizarea este un concept al Metodei ESPERE®, care stă la baza procesului de comunicare. Nu putem, în general, comunica în mod real și autentic dacă nu suntem conștienți și responsabili de rolul nostru în relațiile pe care le stabilim cu ceilalți. O ființă umană va parcurge așadar diferite etape pentru a deveni responsabilă într-o relație.

Primul pas în îngrijirea unei relații cu celălalt și în procesul responsabilizării din punct de vedere al unei comunicări relaționale este acela de a vorbi celuilalt, cu un eu personalizat. Așadar, nu vorbesc despre celălalt, ci cu celălalt, iar dacă îmi exprim punctul de vedere o fac vorbind la persoana a l-a singular.

Practicând responsabilizarea zi de zi, vom dobândi cu siguranță relații mai autentice, mai sănătoase și mai constructive, cu fiecare dintre cei apropiați nouă!

Scrie o opinie