Cuvioasa Parascheva este o sfântă venerată în Biserica Ortodoxă Română, ocrotitoarea Moldovei. S-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, Tracia, nu departe de Constantinopolee, din părinți bogați și binecredincioși.
Fratele său, Eftimie, a urmat viaţa monahală şi, după 30 de ani petrecuţi la mânăstire, a fost numit Episcop de Madit. Parascheva şi-a petrecut copilăria în casa părinţilor săi care au învăţat-o deprinderile creştin [ ... ]
Daniil Sihastrul (începutul secolului al XV-lea, lângă Rădăuți – 1496, Voroneț) a fost un pustnic ortodox român, duhovnic renumit, egumen al Mânăstirii Voroneț. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în ședința din 20-21 iunie 1992 a Sfântului Sinod, cu numele de „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”.
Contemporan cu Ștefan cel Mare, s-a născut într-un sat din apropierea orașului Rădăuți, primind la botez numele Dumitru [ ... ]
Una dintre dovezile calităţii de Sfânt este neputrezirea corpului după înmormântare. Dintre sfinţii care alcătuiesc calendarul Bisericii Ortodoxe sunt puţini cei care au fost dăruiţi de Dumnezeu cu această calitate. Moaştele acestora, adică ramăşiţele pământeşti neputrezite, se găsesc în diferite regiuni şi ţări creştine, constituind pentru credincioşi locuri de pelerinaje şi de închinare. Pământul binecuvântat al ţării noastre, pe care creştinismu [ ... ]
Vladimir Ghika (25 Decembrie 1873, Istanbul – 16 Mai 1954, Jilava, București) a fost un prinț, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic român (biritual: latin și bizantin), nepotul lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul principe al Moldovei. Tatăl lui Vladimir Ghika a fost Ioan Grigore Ghica, diplomat, ministru de externe și al apărării al României.
În 1902, după un misterios discernământ, pentru a fi „și mai ortodox” face profesiunea de credință [ ... ]
Nicolae Aurelian Steinhardt (29 iulie 1912-30 martie 1989) a fost un critic literar, eseist, jurist și publicist român, originar din Pantelimon, județul Ilfov. De origine evreiască, s-a convertit la religia creștină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, și-a luat numele de Fratele Nicolae, și s-a călugărit după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, Jurnalul fericirii. A fost doctor în drept constituțional.
La 31 de [ ... ]
Constantin Galeriu (21 noiembrie 1918, Răcătău, Bacău-10 august 2003, București) a fost unul dintre cei mai importanți duhovnici ai Ortodoxiei române, preot și profesor de teologie. Din 1974, este preot paroh al Bisericii Sfântul Silvestru din București. Din cauza convingerilor sale religioase și umanitare, a fost întemnițat de mai multe ori în anii 1950 și 1952-1953.
În vara lui 1989, este atacat la miezul nopții de 8 spre 9 iulie, legat și bătut întreaga no [ ... ]
Sfântul Sava de la Buzău s-a născut în anul 334 în apropiere de râul Mousaios (Buzăul de azi), din părinți creștini, și a trăit în zona deluroasă a Subcarpaților de Curbură.
Între anii 369 și 372, în timpul prigoanei creștinilor pornită de Athanaric, rege got, este legat, biciuit și târât prin păduri incendiate. Rănile de pe trupul mucenicului se vindecă însă peste noapte, ceea ce-i înfurie pe prigonitori, care îl răstignes [ ... ]
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou este sfântul ocrotitor al Bucureștilor. S-a născut în secolul al XIII-lea în satul Basarabovo din Bulgaria într-o familie de vlahi sud-dunăreni. Se crede că inițial a fost păstor, pentru ca mai târziu să îmbrace haina monahală la o mânăstire situată nu departe de satul natal. Moaștele Sfântului au fost depuse la biserica din Dealul Mitropoliei din București în secolul al XVIII-lea.
Spre sfârșitul P [ ... ]
Sfântul Ierarh Dosoftei (1624-1693) a fost un călugăr cărturar, mitropolit al Moldovei (1671-1674; 1675-1686) și mărturisitor pentru credința ortodoxă. Tânărul Dimitrie Barilă a învățat carte de la cei mai renumiți dascăli din Moldova și de la Liov. A studiat cu multă râvnă Sfintele Scripturi și învățăturile Părinților Bisericii și a deprins cu mult drag meșteșugul tâlcuirii textelor sfinte în limba română, pentru că învățase a vorbi și a scr [ ... ]
Sfântul mare mucenic Ioan cel Nou s-a născut în jurul anului 1300, din părinți creștini greci. Localitatea sa de baștină este Trapezunt (oraș-port la Marea Neagră, întemeiat de coloniștii greci), unde se îndeletnicea cu negoțul. Călătoriile sale erau cu precădere pe malurile Mării Negre în scopul înfăptuirii negoțului, dar unde își mărturisea și credința în Iisus Hristos și pe care o propovăduia și celor din jurul său.
Vorba lui Ioan mergea la suf [ ... ]
Acest sfânt mucenic din Țara Românească s-a născut la anul Domnului 1644, în vremea stăpânirii lui Matei Basarab. Apoi, venind la domnie Mihail Radu (zis Mihnea al III-lea), care, nemaiputând prididi cu plata birurilor grele cerute de turci, s-a răzvrătit împotriva acestora. Dar Sultanul Mahomed al IV-lea a trimis atunci oaste mare de turci și de tătari, care au biruit pe Mihnea și au făcut prăpăd și pustiire, iar la ieșirea din țară au luat cu ei și o mare mu [ ... ]
Sfântul Nicodim de la Tismana (1320, Prilep-26 decembrie 1406, Tismana) a fost un arhimandrit, care, fără a fi român din naștere, a fost întemeietorul legendar al Mânăstirilor Vodița și Tismana din Oltenia și Vișina pe Valea Jiului. Pentru tot ce a făcut pentru ortodoxism și neamul românesc este considerat ocrotitorul Olteniei.
Nicodim și-a primit numele de monah la Mânăstirea Hilandar de la Muntele Athos, unde a ajuns în fruntea obștei. A făcut parte d [ ... ]
Biserica Ortodoxă cinstește pe Sfinții Mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel. Ei sunt cuprinşi în numărul celor 36 de Mucenici care au pătimit pentru Hristos pe pământul românesc, în străvechea cetate Noviodunum (Isaccea), din Dobrogea, pe la sfârşitul secolului al III-lea şi începutul celui de al IV-lea.
După moartea lor de mucenici întru Hristos, trupurile lor au fost aşezate cu multă evlavie de către creştini într-o criptă, num [ ... ]
Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare pentru sfinţenia faptelor sale. „Atletul creştinătăţii”, aşa cum l-a numit Papa Sixt al VI-lea, a luptat pentru apărarea dreptei credinţe, menire pe care a considerat-o sfântă şi pentru care şi-ar fi dat oricând viaţa, aşa cum arăta în scrisoarea pe care o adresa în 25 ianuarie 1475 tuturor principilor creştini ai Europei, după biruinţa dobândită împotriva tu [ ... ]
