ISBN | 978-606-992-522-5 |
Format | 17 x 24 cm |
Legătorie | broșată |
Colecția | Geosophia |
Conținut | eseuri |
Număr de pagini | 378 |
Interior | policromie |
Data apariției | august, 2020 |
Ediția | I |
Coperta | color, paperback |
Colecția GEOSOPHIA
Schimbările climatice este o carte inteligentă (smartbook™), care face legătura instant între volumul tipărit și mediul online. În paralel cu lectura unei cărți interesante și valoroase, folosind smartphone-ul și o aplicație gratuită de scanare a codurilor QR (ex: QR Scanner), puteți vedea – pe telefon sau pe smartTV – referințe bibliografice extinse (articole, bloguri, cărți, videoclipuri), care amplifică exponețial conținutul lucrării.
Un concept editorial original marca Integral™.
Cartea de față este construită pe baza actualizării și modificării articolelor pe care le-am publicat inițial pe platforma Contributors.ro între 2015 și 2019.
O parte din aceste articole au fost anterior publicate în cartea mea Mașina de răsucit idei incomode Eseuri (aproape) incorecte politic, Ed. Integral, 376 p.
Cred că oamenii – o specie tranzitorie, relativ nouă, de trestii gânditoare –își au un loc bine marcat în angrenajul sinergetic al celor cinci „roți dințate” care mișcă permanent, cu viteze și intensități diferite, sistemul complex și haotic numit climă: litosfera, hidrosfera, biosfera, criosfera și atmosfera. De aceea, știința climatică (climatologia) nu este o disciplină per se. Este un domeniu multi-disciplinar de studii în care se regăsesc meteorologia, geologia, geofizica, astrofizica, paleontologia, botanica, zoologia, glaciologia, fizica atmosferei, oceanografia fizică, chimică și biologică, ecologia și cosmologia.
Cred că funcțiile fizice ale schimbărilor climatice și, în consecință, ale parametrilor meteorologici locali, se schimbă (într-o mare măsură) datorită influenței unei compoziții variabile a atmosferei, controlate de schimbări dinamice aleatorii, incluzând emisiile antropogene de gaze cu efect de seră, creșterea explozivă a populației, schimbările de utilizare a terenurilor, poluarea cu aerosoli ș.a. Toți acești factori contribuie la schimbările climatice regionale și globale, care se suprapun și agravează schimbările și variabilitatea climatică provocate de cauze naturale.
Cred că riscurile induse de schimbările climatice trebuie considerate cu seriozitate și responsabilitate. Situația omenirii va fi mult mai bună dacă vom reuși să minimalizăm aceste riscuri prin reducerea vulnerabilității celor expuși la aceste riscuri și prin minimalizarea viitoarelor schimbări ale compoziției atmosferei.
Cred că modul în care aceste obiective au fost prezentate – în special prin Protocolul Kyoto, rapoartele IPCC (International Panel on Climate Change) sau ultimul Acord Climatic de la Paris – nu este singura cale pentru a le îndeplini. Nici nu cred că este cea mai bună abordare. Mă deranjează faptul că schimbările climatice sunt prezentate în mass media folosind limbajul unor catastrofe sau pericole iminente, ca și cum ar fi „cea mai mare problemă cu care se confruntă omenirea”, mai mare decât oricare alta.
Cred că astfel de raportări mediatice sustrag atenția opiniei publice de la ceea ce științele enumerate mai sus ne informează credibil și diminuează multe alte modalități de gândire, simțire și cunoaștere despre climă, care sunt elemente esențiale în luarea deciziilor personale și colective.
Cred că avem nevoie să abordăm schimbările climatice ca pe o idee imaginativă, o idee pe care să o dezvoltăm și s-o folosim ca să ne îndeplinească diferite sarcini. Și, întrucât ideea schimbărilor climatice este așa de plastică, o vom putea distribui în multe roluri pentru proiectele noastre și va putea servi multe din nevoile noastre psihologice, etice și spirituale.
Constantin Crânganu