ASTROLOGUL DIN KARABAGH - Zubov P. Platon

de Platon P. Zubov
Traducere de Serge Selian
Introducere și note de Ara Ghazarians

Colecția ARMENIA INTEGRAL

Tumultuoasa istorie a Karabaghului și frumusețea lui naturală furnizează un spectaculos
fundal acestei povești de dragoste și de aventuri. Platon Zubov, el însuși un neobosit
aventurier, a petrecut câțiva ani din viața sa în Caucaz, inclusiv o perioadă în armata rusă în
cursul războiului cu Persia din 1826-28. În 1882, Astrologul din Karabagh a fost tradus în
armeană de proeminentul scriitor armean Raffi. Această ediție reprezintă cea dintâi
tălmăcire a romanului lui Zubov în limba română.

Dan Ungurianu, Colegiul Vassar,
autorul lucrării Plotting History:
The Russian Historical Novel in the Imperial Age

Astrologul din Karabagh este o experiență de lectură plină de satisfacții, încărcată cu
observații privind credința și religia relevante pentru dezbaterile de astăzi, conținând
acțiune, conflict, răsturnări de situații și scânteieri de înțelepciune – totul într-un roman de
mai puțin de o sută de pagini, vechi de aproape două sute de ani. (…) Astrologul este cel
care deține rolul de căpătâi în această poveste de dragoste pasională care, pe măsură ce se
apropie de apogeu, devine extrem de captivantă.

Edward Alexander,
autorul scrierii A Crime of Vengeance

Astrologul din Karabagh este un roman istoric de ficțiune, inspirat din evenimente
petrecute în Armenia medievală. Autorul lui, scriitorul rus Platon P. Zubov (1796-1857), a
trăit peste două decenii în Caucaz, ceea ce i-a conferit competență și erudiție privind

realitatea din acea regiune. Karabaghul din titlul cărții sale este ținutul de origine armeană
Arțakh, una dintre cele 15 provincii ale Armeniei Mari de odinioară și ultima formațiune
statală armeană rămasă independentă după căderea regatului armean în secolul al XIV-lea.
Astrologul de la curtea princiară a melikului Șahnazar, stăpânitorul Varandei, unul
dintre cele cinci melikate componente ale Karabaghului, deși nu are pondere mare, este
totuși o figură determinantă în evoluția epică finalmente nefastă pentru armeni. În sfârșit,
întemeierea cetății Șuși, menționată în subtitlul care completează titlul cărții, este cu
adevărat de importanță istorică, întrucât în 1752, când este datată ea, în fapt în Karabagh a
pătruns și s-a instalat ca stăpân un han pe nume Panah, deci un element turcic străin, cel
dintâi musulman care a intrat în acea regiune armeană. Panah a construit, cu complicitatea
și chiar la inițiativa lui Șahnazar, care i-a dăruit locul, o cetate fortificată într-o așezare
armenească străveche, făcând din ea un obiectiv greu de cucerit, așa cum avea să se
dovedească în anii noștri, în cursul războiului armeano-azer declanșat de autoproclamarea
Karabaghului (Arțakh) ca stat independent.

În aceasta stă de altfel importanța micului roman scris în secolul al XIX-lea și care își
dovedește astăzi actualitatea: dincolo de povestea de dragoste care colorează ambianța,
întrepătrunsă fiind cu evenimente conjuncturale, este expusă motivația istorică a înstrăinării
Șușiului și apoi a Karabaghului de la sorgintea lor armeană. Consecințele se resimt în epoca
modernă, când odată cu raptul de teritoriu comis în anii regimului sovietic s-a produs
răstălmăcirea realității istorice, un act de flagrantă injustiție pentru națiunea armeană.

Sergiu Selian

Scrie o opinie