O carte dedicată copiilor nimănui, suflete pierdute, învelite în zdrențe, abandonați de părinții ce îi condamnaseră brutal la un destin nedrept și acum condamnați încă o dată de o lume strâmbă și obligați să trăiască pentru totdeauna în închisoarea vieții.
„Închisoarea vieţii” este o radiografie necosmetizată a societăţii de după 1989 până în vremurile actuale. Autorul pătrunde, prin imagini brutale, chiar crude, în v [ ... ]
(continuarea romanului Închisoarea vieții, Integral 2017)
În România prezentului, eroii nu mai luptă în tranșee, suferind și dormind în noroi printre șobolani sau luptând curajos până la moarte. Eroii prezentului s‑au modernizat. Își învelesc burțile tot mai mari în costume de firmă și se scaldă în parfumuri scumpe, pentru a acoperi mirosul greu al degradării umane. Circulă doar cu mașini luxoase, privind indiferen [ ... ]
Despre carte: Existenţa destinului în viaţa noastră ne arată că, în această lume, nimic nu este întâmplător. Şi, odată cu propriul destin, la un moment dat, vom simţi intens – şi vom înţelege mai bine – prezenţa lui Dumnezeu. Avem senzaţia că ne putem hotărî soarta, că noi suntem stăpânii propriului destin, dar ce mult ne înşelăm! Suntem doar nişte biete păpuşi, animate de o fărâmă de divinitate, ce ne naştem, trăim şi murim, fără [ ... ]
Roman
Colecția NOD
Odată, demult, parcă într o altă viață, şi eu condusesem un astfel de avion, şi eu zburasem fericit prin înălțimi, cutreierasem cerul, căutând infinitul, zburasem atât de sus sperând că zborul meu o să mă ducă mult mai departe de toată grozăvia, de tot ceea ce urma să mă aştepte jos, în iadul de pe pământ. Demult, fusesem pilot militar…
Acum, de aici de sus, de la etajul treizeci al acestui bloc, aflat în construcție, p [ ... ]
Morţii ne sunt superiori în toate privinţele. Doar ei au aflat marea enigmă de dincolo de lume.Noi, cei vii, străbatem pentru o vreme lumea asta îndreptându-ne spre nicăieri. Întotdeauna când falsele noastre glorii de o zi ne sugrumă sufletul şi conştiinţa, să facem o plimbare printr-un cimitir, ca să înţelegem cât mai bine ce rămâne din noi. Cuvântul cimitir ar trebui să ne fie adânc tatuat pe trup încă de la naştere. Singur, suf [ ... ]
(continuarea romanelor Închisoarea vieții, Integral 2017 și Ochii Întunericului, Integral 2018)
Era ora nouă seara. Secţiile de votare îşi încheiaseră programul iar pe ecranele montate într-o piaţă se afişau rezultatele sondajelor pentru alegerile prezidenţiale. Unul dintre candidaţi, îmbrăcat într-o geacă roşie cu sigla partidului, sărea fericit înălţându-şi victorios braţele în aer, pe o scenă ridicată în mijlocul mulţimii care [ ... ]
Salut! Eu sunt Mihai şi pentru mine, încă de la naştere, viaţa a mirosit a gunoi. Mama, habar n-am cine e, m-a abandonat printre resturi, într-o ghenă de gunoi. Degetele astea de la mâna dreaptă, şi urechea stângă, mi-au fost mâncate de şobolani, acolo, în primele clipe de viaţă. Am început să urlu de durere şi cineva care venise să arunce gunoiul, m-a auzit… Când a ridicat capacul tomberonului, m-a găsit acolo cu şobolanii mergându-mi [ ... ]
-min (1)-120x195.png "Sanctuarul prezenței infinite")
