Coşul de cumpărături este gol!
| ISBN | 978-606-992-124-1 |
| Format | 13 x 20 cm |
| Legătorie | broșată |
| Colecția | M.A.N.E.A. (I) |
| Număr de pagini | 168 |
| Coperta | color, paperback |
Pe 1 mai 2008, Paula Seling a concertat cu Florin Salam pe scena Sălii Palatului, șocând, emoționând și contrariind publicul ambelor genuril muzicale reprezentate de cei doi interpreți, pe atunci amândoi fiind lideri pe segmentele lor…
‒ Începuturile unei cariere: A fost odată Florin Fermecătoru’…
‒ Iubirea pentru Ștefania. Nașul Adi Minune. Sfârșitul tragic. Renunțarea la muzică. Depresia. Arestat pentru consum de droguri
‒ „Vămuit” de clanurile interlope, Florin Salam se revoltă!
‒ Betty Salam, fiica artistului (care îl face un foarte tânăr bunic!)
‒ Roxana Dobre, vedeta Playboy care i-a furat inima și i-a dăruit două fetițe. Secretele murdare ale biografiei unei fete frumoase
‒ Champagne for the Gypsies cu Goran Bregović
‒ Concert emoționant la Jilava… pe urmele lui Johnny Cash
‒ Scandalul cu Nicolae Guță de la Craiova. Un fost „Rege al manelelor” interzis în București de Clanul Sportivilor?
‒ Cât te costă să-ți cânte Salam la nuntă – comparația cu alți artiști români, de la Smiley la Loredana, Ștefan Bănică Jr., Horia Brenciu sau Taraful Cleante
M.A.N.E.A., adică M(uzică) A(lternativă) N(ecenzurată) E(xprimată) A(utentic)
Vedetele muzicii de petrecere (25 de volume)
În fond, de ce nu?!? Dincolo de prejudecățile curente, de privirile disprețuitoare aruncate de snobii plini de ifose și de comentariile dezaprobatoare făcute de apărătorii „valorilor autentice” ale folclorului nostru, cultura muzicii de petrecere de azi a suferit și suferă în continuare o serie de mutații (dramatice pentru unii!) imposibil de ignorat.
Conform Wikipedia, manelele(singular, manea) sau muzica de manele constituie un gen muzical, originar în comunitățile etnice de romi din România.
Genul are influențe din muzica populară aromână, greacă, turcă, arabă și sârbă și din muzica lăutărească românească; este remarcabilă capacitatea genului de a încorpora elemente din practic toate celelalte genuri muzicale accesibile culturii de masă din România (muzică pop, rap sau hip-hop, muzică dance, techno până la jazz, muzică rock sau chiar muzică cultă). Muzica de manele, cu o istorie relativ scurtă (de ordinul a câteva decenii) a devenit cu timpul un gen muzical apreciat în spațiul vorbitorilor de limbă română.
În țară există un număr semnificativ de ascultători de manele (apreciate în special de tineri), cu predilecție în zonele rurale și în cartierele muncitorești de la oraș. Fenomenul, atât de răspândit nu doar în aceste medii autohtone, atât de… „mioritice”, este însă prezent, fără niciun dubiu, și în Bulgaria (cealga), Serbia (turbo-folk), Albania (tallava), Grecia (laïká) sau, bineînțeles, Turcia (arabesk).
Probabil, însă, nicăieri acest gen muzical nu are popularitatea incredibilă înregistrată în România. Astfel că, între a-l ignora elitist sau a-l adula fără limite, preferăm să încercăm să-l explicăm, apelând la exemplele vii, de marcă (la propriu!), sau luând în considerare unii dintre strămoșii săi mai mult sau mai puțin neașteptați…
